Dacă n-am trăi într-o ţară
plină de dăştepţ’, mare lucru ar fi. Dar iacătă-ne, o adunătură de băieţi şi
fete cu capul cât un lighean. Şi din pricina asta, ca să te dai liberal e bugăt
să dai ochii pe spate de câte ori auzi cuvântul “privat”, iar dacă nu procedezi
aşa, eşti cam comunist. Tot din cauza lighenelor, noţiunile de
centralizare/descentralizare sunt bune sau proaste funcţie de secreţiile salivare
disponibile, nicidecum funcţie de nişte realităţi care ţin de natura sistemică
sau punctuală a unor fenomene. Şi-acu’ de-a dreptul:
● A zis Eugen Nicolăescu de curând că vrea să taie
finanţarea spitalelor private din bani publici. Gata a fost: “Anti-liberalu’,
criminalu’ de privaţi, săriţi, nu ne lasă Nicolăescu să ne tratăm unde vrem pe
banii noştri, arde!” Cam ăsta-i rezumatul.
Din topor:
1. Ştiţi câte ceva despre privaţii care activează în
sănătatea românească? Ştiţi cum au primit aprobări de funcţionare şi de ce
alţii n-au primit? Ştiţi deci câtă dorinţă de a distribui sănătate şi câtă
foame de profit e în ograda privaţilor din România? Că dacă nu ştiţi şi v-aţi
isterizat, io zic să nu mai citiţi mai departe, că nu-i de creieru’ vostru.
2. Privaţii ăia bine intenţionaţi de ce nu vor ei să facă
profit pe bani privaţi, şi nu pe bani publici? Ştiu, aici vine ăl’lalt val de
isterie: “asigurările de sănătate sunt bani privaţi!” – băh, nu-s! Nu-s, pentru
că nu e chestie opţională asigurarea aia şi nici n-aţi negociat cu asiguratorul
vreun pachet de servicii, clar? (Unde mai pui că-s “filtraţi” prin Ministerul
Finanţelor!) Apoi mai e aşa: după ce că oricum nu există standarde de cost
pentru diversele proceduri medicale nici măcar în sistemul public, decontările
procedurilor ălora către privaţii de bine se făceau la costuri muuuuult mult
mai mari decât pupau spitalele publice pentru aceleaşi manevre! Dacă eu stau în
satu’ desfundat numit Laba Ursului, unde nu este spital privat, iar în proxima
comună cu spital e fix unu’ public şi nu-mi permit să merg până la un ditamai
spitalul alte sute de kilometri, că n-are cine sta lângă mine să suplinească
marea criză de personal, eu n-am dreptul la asistenţă medicală de vârf, doar
ăla din Cluj, Bucureşti sau Iaşi, care merge la privat şi-i decontează statul,
că, vezi doamne, a lui e asigurare de sănătate cu preferinţe, a mea nu? Apoi
mai vine lumea care zice că n-ar trebui să fie obligatorie asigurarea de
sănătate la stat. Ştiţi ce? Aia nu se poate decât dacă privatizăm tot sistemul
de sănătate. Pentru că dacă mai rămâne un miiiic nucleu de sistem public, nu-mi
poate îngrădi nimeni dreptul la el, dacă după 10 ani de cotizat la privat mă
trezesc brusc că vreau şi io la public. Şi cum, vin după 10 ani să beneficiez
de un sistem întreţinut de ăia fraierii care au cotizat ani de zile în regim de
stat? Pardon. O părere personală: mixul public-privat în sănătate NU există în
realitate! E doar o mare fantomă pentru drenat bani publici. Ori sistem public,
ori privatizăm tot şi cine n-are bani, să moară. Notă pentru retarzi: sistem
public nu înseamnă că pe bani privaţi nu se mai pot înfiinţa clinici private.
Deci cu banii tăiaţi de la privaţi, pe scurt e aşa: statul are în administraţie
nişte spitale-praf şi se plânge că n-are bani să le pună pe picioare. Acuma
spuneţi şi voi, cum e aia ca în paralel să vireze bani la spitalele private,
decontând suprapreţuri? Păi suprapreţuri, da, pentru că dacă pacientului îi
decontează statul tratamentul la privat, fie şi parţial, omul nu se supără că privatul are
preţuri cosmice! D-aia zic: dacă pe bune ţineţi la piaţa concurenţială, trebuie
să vă opuneţi decontărilor din bani publici, că astea tocmai strică toată
concurenţa!
● A mai zis Eugen Nicolăescu tot de curând că vrea
recentralizarea gestiunii spitalelor judeţene la nivelul Ministerului
Sănătăţii. Şi a ieşit un bou, pe numele lui Nicuşor Constantinescu, să ne
explice că el nu dă drumu’ spitalului din Constanţa ,
că a băgat bani în el, şi sunt banii constănţenilor. Ştim cu toţii că
“descentralizarea” făcută de Boc a fost doar plasarea datoriilor spitalelor în
poalele autorităţilor locale. Care autorităţi locale erau finanţate după
culoarea politică. Aşa încât anumite spitale, fie dânsele şi pline de superspecialişti,
n-au primit bani la fel ca altele. Da’ pentru aia pacienţii toooot au migrat
din Focşani în Cluj şi chiar din Constanţa în Târgu Mureş, unde au găsit specialişti!
Şi spitalele judeţene s-au înglodat şi mai rău. Sau Nicuşor Constantinescu le-a
interzis constănţenilor să se trateze în spitalele finanţate cu banii
mureşenilor? Io tare m-aş cam îndoi! Vezi, Nicuşor, boule care eşti tu bou, cât
de prost îti stau coarnele?
M-am săturat de scris, v-ajunge. :)

Dar exista un plafon al decontarilor la spitalele private.
ReplyDeletePai exista -- imi poti spune functie de ce se stabileste? :) Si ramane valabil: e o scadere a preturilor privatilor, fapt care face ca pacientii sa aiba o idee deformata a tarifelor pe care le practica privatii. Plus ca toate erorile comise de catre privati se intorc tot la spitalele publice, care pierd finantarile alea scurse inspre privati, dar trebuie sa se descurce pe cazuri COMPLICATE TOCMAI DE CATRE PRIVATI de multe ori! E aberant!
Delete